Istro-Romanian Maps

Map
Map 1: Geographical extent of Istro-Romanian until the 19th century / Karta 1: Geografska raširenost istro-rumunjskog do 19. stoljeća
Map
Map 2: Geographical extent of Istro-Romanian in the first half of the 20th century / Karta 2: Geografska raširenost istro-rumunjskog u prvoj polovici 20. stoljeća
Map
Map 3: Geographical extent of Istro-Romanian in the second half of the 20th century / Karta 2: Geografska raširenost istro-rumunjskog u prvoj polovici 20. stoljeća
Map
Map 4: Geographical extent of Istro-Romanian in the first half of the 21st century / Karta 4: Geografska raširenost istro-rumunjskog u prvoj polovici 21. stoljeća

Key to the Maps

Our maps are designed to give a dynamic presentation of four stages in the history of the Istro-Romanian community, and to give a sense of the extreme situation of the modern language. We have established these stages on the basis of historical and modern data taken from various scholars and dialect surveys, and we have take into account not just villages but also hamlets in which there are or once were Istro-Romanians. Our maps reveal that not only the community and the language of Žejane are at risk of disappearing, but that the same is true of the southern community, which has gradually been losing its (relative) compactness.

The map for the first stage (Map 1) inventories those localties in which Istro-Romanians are supposed to have lived towards the end of the nineeteenth century. It reflects the consensus of information provided by those who collected texts, usually in connexion with fieldwork conducted on the ground (Covaz, Feretić, Maiorescu, Nanu, Burada, Milčetić) and various historians, ethnographers, and ethnologists (Kandler, Combi, N. Densusianu, Dragomir), particularly linguists (Biondelli, Miklosich, Ascoli, Weigand, Byhan, Bartoli, Popovici, Pușcariu). We are also helped by remarks made in the letters and articles of Andrei Glavina. Further evidence comes from placenames (although Romanian placenames do not necessarily imply a historically continuous presence of Istro-Romanian speakers or that the language has survived in those places).

The political history of the Istrian peninsula means that places often appear with their Italian names. We first compared these placenames with those on the Austro-Hungarian maps and then those on the modern Croatian maps. We have used the modern Croatian name where we are quite sure of their equivalence to older names, but otherwise we have preferred to use the names as given in the nineteenth century sources (indicated in the References), marking them with an asterisk.

The map for the second stage (Map 2) inventories places in which Istro-Romanian was (still) spoken at the beginning of the twentieth century. This map draws on information supplied by Popovici, Cantemir, Iroaie, E. Panaitescu, Ugo Pellis, Pop, and especially Pușcariu. Information from texts gathered by researchers is reinforced by information from the letters and articles of Andrei Glavina.

The map for the third stage (Map 3) reveals the situation of the Istro-Romanian community in the second half of the twentieth century (nearly down to the end of the century). These maps are based on information from dialect surveys conducted in the late century by Kovačec, Hurren, Flora, Petrovici, and Neiescu, and by Sârbu and Frățilă towards the end of the century.

The fourth stage (Map 4) draws on data from Filipi’s dialect surveys of the beginning of the twenty-first century. These data are also borne out by the results of recent dialect surveys by Pop, Bărdășan, Miclăuș, Nevaci, and other researchers (Potoroacă, Deleanu, Baron) and especially by the testimony of one Istro-Romanian speaker, Mr Pepo Glavina, a descendant of Andrei Glavina.

References

  • Ascoli, G. I. (1861). Studi critici. Cenni sull’origine delle forme grammaticali. Saggi di dialettogia italiana. Colonie straniere in Italia. Frammenti albanesi. Gerghi (Estratto dagli Studi orientali e linguistici, Fasc. III). Milano: Editori del Politecnico/ Lipsia: F. A. Brockhaus/ Trieste: H. F. Muenster/ Tipografia Paternolli in Gorizia.
  • Bartoli, M. (1901). Pubblicazioni recenti di filologia rumena (Estratto dagli Studi di filologia romanza, vol. VIII, fasc. 23). Torino: Loescher.
  • Biondelli, B. (1856). Studii linguistici. Milano: Giuseppe Bernardoni di Gio.
  • Burada, T.T. (1896). O călătorie în satele românești din Istria. Iași: Tipografia Națională.
  • Byhan, A. (1899). ‘Istrorumänisches Glossar’. Sechster Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache (Rumänisches Seminar) zu Leipzig, herausgegeben von dem Leiter des Instituts Prof. Dr. Gustav Weigand, Leipzig: Barth, VI: 175-396.
  • Cantemir, T. (1933). ‘La românii din Jeiăn (Note de drum)’. Făt-Frumos, VIII, 1: 4-8.
  • Cantemir, T. (1934). ‘La românii din Jeiăn (Note de drum)’. Făt-Frumos, IX, 5-6: 126-129.
  • Cantemir, T. (1935). Ciripiri cirebire. Cernăuți: Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”.
  • Cantemir, T. (1936). ‘La românii din Jeiăn (Note de drum)’. Făt-Frumos, XI, 1-2: 14-16.
  • Cantemir, T. (1937). Istro-Românii. Hotin.
  • Cantemir, T. (1938). ‘Istro-românii’. Făt-Frumos, XIII, 2: 64-69.
  • Cantemir, T. (1938). ‘Istro-românii’. Făt-Frumos, XIII, 3: 103-105.
  • Cantemir, T. (1938). Istro-Românii. Nunta. Cernăuți: Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”.
  • Cantemir, T. (1959). Texte istroromâne. Bucharest: Editura Academiei.
  • Cantemir, T. (1968). ‘Noi date istorice referitoare la istroromâni. Limbă și literatură, XIX: 91-110.
  • Combi, C. A. (1859). ‘Cenni etnografici sull’Istria’. Porta orientale, III: 99-139.
  • Covaz, A. (1846). ‘Dei Rimgliani o Vlahi d’Istria’. L’Istria, I, 1-2: 7-8.
  • Covaz, A. (1887). ‘Dei Romanici d’Istria’. La Penna, 10-11: 120-121.
  • Densusianu, N. (1913). Dacia preistorică. Bucharest: Institutul de Arte Grafice Carol Göbl.
  • Dragomir, S. (1924). Vlahii și morlacii: studiu din istoria românismului balcanic. Cluj: Imprimeria Bornemisa.
  • Feretić, I. (1903). ‘Latinski, talijanski, ćuški i vlaški jezik na Krku godine 1819’. Pučki prijatelj, 11.
  • Filipi, G. (2002). Istrorumunjski lingvistički atlas. Atlasul lingvistic istroromân. Atlante linguistico istrorumeno. Pula: Znanstvena udruga Mediteran.
  • Filipi, G. (2003). ‘Câteva observaţii asupra istroromânei actuale’. Tabula, 6: 83–94.
  • Flora, R. (1962). ‘Despre stadiul actual al istroromânei. Contribuția geografiei lingvistice la chestiunea stabilirii poziției graiurilor istroromâne față de dacoromână’. Fonetică și dialectologie, IV: 135-170.
  • Flora, R. (1971). ‘Câteva observații cu privire la bilingvismul manifestat în graiurile istroromâne’. Actele celui de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, II: 1009-1022.
  • Flora, R. (2003). Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromâne (MALGI). Bucharest: Editura Academiei.
  • Frăţilă, V. (coord.) and Bărdăşan, G. (2010). Dialectul istroromân. Straturi etimologice. Partea 1. Timişoara: Editura Universităţii de Vest.
  • Glavina, A. (1904). ‘O voce’. Unirea, XIV, 9: 88-89.
  • Glavina, A. and Diculescu, C. (1905). Calindaru lu Rumeri din Istrie. Bucharest: Ștampa Gutenberg, J. Göbl.
  • Glavina, A. (1906). ‘Rumerii și școala națională croată’. Unirea, XVI, 20: 152-153.
  • Grămadă, I. (1926). ‘Note de drum’. Făt-Frumos, I, 3: 102-105.
  • Iroaie, P. (1936). Cântece populare istroromâne (Extras din Făt-Frumos, XI (1936)). Cernăuți: Tiparul „Glasul Bucovinei”.
  • Kandler, P. (1846). ‘Della geografia genetica dell’Istria’. L’Istria, I, 12: 45-47.
  • Kandler, P. (1851). ‘Dei popoli che abitarono l’Istria’. L’Istria, VI, 19-20: 78-80.
  • Kandler, P. (1851). ‘Morlacchi che abitano la parte montana della Vena fra il Risano e Pinguente’. L’Istria, VI, 29: 125-128.
  • Kovačec, A. (1971). Descrierea istroromânei actuale. Bucharest: Editura Academiei.
  • Kovačec, A. (1998). Istrorumunjsko-hrvatski rječnik (s gramatikom i tekstovima). Pula: Znanstvena udruga Mediteran.
  • Maiorescu, I. (1874). Itinerar în Istria și vocabular istriano-român. Iași: Tipo-Litografia H. Goldner.
  • Miclăuş, L. (2006). ‘Teorii cu privire la originea istroromânilor’. Analele Universității din Timișoara, XLIV: 151‑160.
  • Miclăuș, L. (2008). ‘Istroromânii astăzi’, in Studia in honorem magistri Alexandru Metea. Timişoara: Editura Universităţii de Vest, 269-271.
  • Milčetić, I. (1904). ‘Vlaški i stari romanski jezik na Krku’. Zbornik za narodni život i običaje južnih Slavena, IX, 1: 1-20.
  • Miklosich, Fr. (1861). Die slavischen Elemente im Rumunischen. Wien: Hof- und Staatsdruckerei (Separatabdruck aus DsWien 12).
  • Miklosich, Fr. (1881-1882). Rumunische Untersuchungen, I-II. Wien: Carl Gerold.
  • Morariu, Leca (1922). ‘Din Istria (Material istroromân)’. Revista Moldovei, II: 1-6.
  • Morariu, Leca (1927). ‘Istro-Românii: conferinţă ţinută (în 16 Decembrie 1926) la „Institutul de Istorie şi Limbă” de la Universitatea din Cernăuţi (cu 6 ilustraţii)’. Extras din Glasul Bucovinei, X (1927).
  • Morariu, Leca (1928). Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istria · cartea românilor din Istria · il libro degli Rumeni Istriani. Suceava: Editura Revistei „Făt-Frumos”.
  • Morariu, Leca (1929-1934). De-ale Cirebirilor. I. Texte din Susn’evița (Extras din „Codrul Cosminului”, VI (1929), Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de la Universitatea din Cernăuți). Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, II. Texte din Bârdo, Sucodru și Grobnic (Extras din „Codrul Cosminului”, VII (1930), Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de la Universitatea din Cernăuți). Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, III. Texte istroromâne din Jeiăn (Extras din „Făt-Frumos”, VII (1932)). Suceava: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, IV. Scrisori istroromâne din Jeiăn și Susn’evița (Extras din „Codrul Cosminului”, VIII (1933-1934), Buletinul Institutului de Istorie și Limbă de la Universitatea Regele Carol al II-lea din Cernăuți). Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”.
  • Morariu, Leca (1941). Drumuri cirebire. I. Partea 1-a. București: Tip. „Presa”.
  • Nanu, St. (1893). ‘O excursiune la Românii din Istria’. Tinerimea română, VIII: 25-55.
  • Nevaci, M. (2017). ‘Concordanțe lingvistice între dialectul istroromân și celelalte dialecte ale limbii române’. Fonetică și dialectologie, XXXVI: 91-105.
  • Panaitescu, E. (1931). Prin satele românilor din Istria: mărturia unui călător. Cluj: Tiparul Ardealului.
  • Pașca, Ș. in ALR II = Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj sub conducerea lui Sextil Puşcariu. Partea a II-a. I: A. Corpul omenesc, boale (şi termeni înrudiţi). B. Familia, naşterea, copilăria, nunta, moartea, viaţa religioasă, sărbători. C. Casa, acareturile, curtea, focul, mobilierul, vase, scule, de Emil Petrovici. Sibiu: Muzeul Limbii Române/Leipzig: Otto Harrassowitz, 1940; ALR II Suplement. Termeni consideraţi obsceni, de Emil Petrovici. Sibiu: Muzeul Limbii Române/Leipzig: Otto Harrassowitz, 1942.
  • Pellis, U. in ALI I-II = Istituto dell’Atlante Linguistico Italiano. Centro di ricerca dell’Università degli Studi di Torino. Opera promossa dalla Società Filologica Friulana „G.I. Ascoli”, diretta da M. G. Bartoli, G. Vidossi, B. A. Terracini, G. Bonfante, C. Grassi, A. Genre, L. Massobrio, Atlante linguistico italiano, vol. I. Il corpo umano, anatomia, qualità e difetti fisici, protesi popolari, carte 1-93, vol. II. Il corpo umano, funzioni principali, malesseri e affezioni patologiche comuni, malattie principali, carte 94-202, materiali raccolti da U. Pellis, R. Giacomelli, C. Grassi, G. Piccitto, T. Franceschi, G. Tropea, M. Melillo, redatto de L. Massobrio (direttore), G. Ronco (caporedattore), E. Adaglio, S. Campagna, F. Cugno, C. Fanella, L. Ferraris, A. M. Gonfaloni, M. C. Mantelli, A. L. Mantovani, M. C. Nasegno, P. Sclauzero, G. Tuninetti, M. P. Villavecchia. Roma: Istituto Poligrafico e Zecca dello Stato, Libreria dello Stato, 1995-1996.
  • Pellis, U. in Kramer, J. and Dahmen, W. (1988). ‘Le inchieste istro-rumene di Ugo Pellis. Parte prima: questioni 1-1512’. Balkan-Archiv. Neue Folge, XIII: 209-281.
  • Pellis, U. in in Kramer, J. and Dahmen, W. (1991). ‘Le inchieste istro-rumene di Ugo Pellis. Parte seconda: questioni 1513-3338’. Balkan-Archiv. Neue Folge, XVI: 107-137.
  • Petrovici, E. and Neiescu, P. (1964). ‘Persistenţa insulelor lingvistice. Constatări făcute cu prilejul unor noi anchete dialectale la istroromâni, meglenoromâni şi aromâni’. Cercetări de lingvistică, IX, 2: 187–214.
  • Pop, A-M. (2006). ‘Elemente de origine germană în dialectul istroromân’. Analele Universității din Timșoara, XLIV: 201-230.
  • Pop, A-M. (2008). ‘Termeni istroromâni de origine italiană referitori la bucătărie, alimente, mâncăruri şi băuturi’, in E. R. Potoroacă (coord.), Istroromânii: repere cultural‑istorice. Sibiu: Editura „Astra Museum”, 85-102.
  • Pop, S. in ALR I = Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj sub conducerea lui Sextil Puşcariu. Partea I, de Sever Pop, I. Părţile corpului omenesc şi boalele lui, Cluj, 1938, II. Familia, naşterea, botezul, copilăria, nunta, moartea. Sibiu: Muzeul Limbii Române/Leipzig: Otto Harrassowitz, 1942.
  • Popovici, I. (1903). ‘Les noms des Roumains d’Istrie’. Romania, XXXII: 123-124.
  • Popovici, I. (1906). ‘Românii din Istria’. Luceafărul, VI: 143-149.
  • Popovici, I. (1909-1914). Dialectele române din Istria. I. Referinţele sociale şi gramatica (1914), II. Texte şi glosar (1909). Halle a.d. S.
  • Potoroacă, E. R. (coord.) (2008). Istroromânii: repere cultural-istorice. Sibiu: Editura „Astra Museum”.
  • Pușcariu, S. (1906-1929). Studii istroromâne (with M. Bartoli, A. Belulovici, A. Byhan). I. Texte (1906), II. Introducere – Gramatică – Caracterizarea dialectului istroromân (1926), III. Bibliografie critică – Listele lui Bartoli – Texte inedite – Note – Glosare (1929). Bucharest: Cultura Națională.
  • Sârbu, R. (1987). Texte istroromâne și glosar. Timișoara: Tipografia Universității din Timișoara.
  • Sârbu, R. and Frățilă, V. (1992). Texte istroromâne și glosar. 2nd ed. Timișoara: Tipografia Universității din Timișoara.
  • Sârbu, R. and Frațilă, V. (1998). Dialectul istroromân. Texte şi glosar. Timişoara: Editura Amarcord.
  • Weigand, G. (1892). ‘Nouvelles recherches sur le roumain de l’Istrie’. Romania, XXI: 240-256.
  • Weigand, G. (1894). ‘Die Tschiribiri in Istrien’. Beilage zur allgemeinen Zeitung, 252 (Beilage 210): 1-3.
  • Weigand, G. (1894). ‘Istrisches’. Jahresbericht für rumänische Sprache, Leipzig: Barth, I: 122-155.
  • Weigand, G. (1895). ‘Istrisches II (Fortsetzung). Zum Wortschatz’. Jahresbericht für rumänische Sprache, Leipzig: Barth, II: 215-224.