Istro-rumunjske karte

Map
Map 1: Geographical extent of Istro-Romanian until the 19th century / Karta 1: Geografska raširenost istro-rumunjskog do 19. stoljeća
Map
Map 2: Geographical extent of Istro-Romanian in the first half of the 20th century / Karta 2: Geografska raširenost istro-rumunjskog u prvoj polovici 20. stoljeća
Map
Map 3: Geographical extent of Istro-Romanian in the second half of the 20th century / Karta 2: Geografska raširenost istro-rumunjskog u prvoj polovici 20. stoljeća
Map
Map 4: Geographical extent of Istro-Romanian in the first half of the 21st century / Karta 4: Geografska raširenost istro-rumunjskog u prvoj polovici 21. stoljeća

Objašnjenje karata

Naše su karte osmišljene tako da daju dinamički prikaz četiri stadija u povijesti istro-rumunjske zajednice te da pokažu ozbiljnost situacije u kojoj se nalazi sadašnji jezik. Ova su četiri stadija ustanovljena na temelju povijesnih i modernih podataka koji su uzeti od različitih stručnjaka i dijalektalnih istraživanja te smo uzeli u obzir ne samo sela nego i zaseoke u kojima žive ili su živjeli Istro-Rumunji. Naše karte otkrivaju ne samo da su zajednica i jezik Žejana u opasnosti od nestanka nego da je i južna zajednica također u istoj opasnosti te da postupno gubi svoju (relativnu) kompaktnost.

Karta za prvi stadij (Karta 1) sadrži one lokalitete na kojima su Istro-Rumunji živjeli krajem devetnaestog stoljeća. Odražava ukupnost informacija koje su dobivene od onih koji su prikupili tekstove, najčešće terenskim radom (Covaz, Feretić, Maiorescu, Nanu, Burada, Milčetić) te od povjesničara, etnografa i etnologa (Kandler, Combi, N. Densusianu, Dragomir) i posebno lingvista (Biondelli, Miklosich, Ascoli, Weigand, Byhan, Bartoli, Popovici, Pușcariu). Također su nam pomogle bilješke iz pisama i članaka Andreia Glavine. Dodatne informacije dolaze iz imena mjesta (iako rumunjska imena mjesta nužno ne impliciraju kontinuiranu povijesnu prisutnost istro-rumunjskih govornika ili da je jezik preživio u tim mjestima).

Zbog političke povijesti istarskog poluotoka imena mjesta često se pojavljuju sa svojim talijanskim imenima. Prvo smo usporedili imena ovih mjesta s austro-ugarskim kartama te potom s modernim hrvatskim kartama. Koristili smo moderna hrvatska imena kod mjesta za koja smo sigurni koja su njihova stara imena, ukoliko nismo bili sigurni, koristili smo imena iz izvora iz devetnaestog stoljeća (naznačeno u Referencama) te smo ih označili zvjezdicom.

Karta za drugi stadij (Karta 2) uključuje mjesta u kojima se istro-rumunjski još uvijek govorio početkom dvadesetog stoljeća. Ova karta oslanja se na informacije dobivene od Popovicija, Cantemira, Iroaije, E. Panaitescua, Ugoa Pellisa, Popa te posebno Pușcariua. Podaci iz tekstova koje su istraživači prikupili su nadopunjeni podacima iz pisama i članaka Andreija Glavine.

Karta za treći stadij (Karta 3) otkriva stanje istro-rumunjske zajednice u drugoj polovici dvadesetog stoljeća (gotovo do kraja stoljeća). Ove su karte temeljene na informacijama iz dijalektalnih istraživanja koja su krajem stoljeća provodili Kovačec, Hurren, Flora, Petrovici i Neiescu te Sârbu i Frățilă.

Četvrti stadij (Karta 4) oslanja se na podatke iz Filipijevih dijalektalnih istraživanja početkom dvadeset i prvog stoljeća. Ove podatke također potvrđuju i rezultati nedavnih dijalektalnih istraživanja koja su proveli Pop, Bărdășan, Miclăuș, Nevaci i drugi istraživači (Potoroacă, Deleanu, Baron) te posebno svjedočenje jednog govornika istro-rumunjskog, Pepe Glavine, koji je potomak Andreija Glavine.

Bibliografija

  • Ascoli, G. I. (1861). Studi critici. Cenni sull’origine delle forme grammaticali. Saggi di dialettogia italiana. Colonie straniere in Italia. Frammenti albanesi. Gerghi (Estratto dagli Studi orientali e linguistici, Fasc. III). Milano: Editori del Politecnico/ Lipsia: F. A. Brockhaus/ Trieste: H. F. Muenster/ Tipografia Paternolli in Gorizia.
  • Bartoli, M. (1901). Pubblicazioni recenti di filologia rumena (Estratto dagli Studi di filologia romanza, vol. VIII, fasc. 23). Torino: Loescher.
  • Biondelli, B. (1856). Studii linguistici. Milano: Giuseppe Bernardoni di Gio.
  • Burada, T.T. (1896). O călătorie în satele românești din Istria. Iași: Tipografia Națională.
  • Byhan, A. (1899). ‘Istrorumänisches Glossar’. Sechster Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache (Rumänisches Seminar) zu Leipzig, herausgegeben von dem Leiter des Instituts Prof. Dr. Gustav Weigand, Leipzig: Barth, VI: 175-396.
  • Cantemir, T. (1933). ‘La românii din Jeiăn (Note de drum)’. Făt-Frumos, VIII, 1: 4-8.
  • Cantemir, T. (1934). ‘La românii din Jeiăn (Note de drum)’. Făt-Frumos, IX, 5-6: 126-129.
  • Cantemir, T. (1935). Ciripiri cirebire. Cernăuți: Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”.
  • Cantemir, T. (1936). ‘La românii din Jeiăn (Note de drum)’. Făt-Frumos, XI, 1-2: 14-16.
  • Cantemir, T. (1937). Istro-Românii. Hotin.
  • Cantemir, T. (1938). ‘Istro-românii’. Făt-Frumos, XIII, 2: 64-69.
  • Cantemir, T. (1938). ‘Istro-românii’. Făt-Frumos, XIII, 3: 103-105.
  • Cantemir, T. (1938). Istro-Românii. Nunta. Cernăuți: Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”.
  • Cantemir, T. (1959). Texte istroromâne. Bucharest: Editura Academiei.
  • Cantemir, T. (1968). ‘Noi date istorice referitoare la istroromâni. Limbă și literatură, XIX: 91-110.
  • Combi, C. A. (1859). ‘Cenni etnografici sull’Istria’. Porta orientale, III: 99-139.
  • Covaz, A. (1846). ‘Dei Rimgliani o Vlahi d’Istria’. L’Istria, I, 1-2: 7-8.
  • Covaz, A. (1887). ‘Dei Romanici d’Istria’. La Penna, 10-11: 120-121.
  • Densusianu, N. (1913). Dacia preistorică. Bucharest: Institutul de Arte Grafice Carol Göbl.
  • Dragomir, S. (1924). Vlahii și morlacii: studiu din istoria românismului balcanic. Cluj: Imprimeria Bornemisa.
  • Feretić, I. (1903). ‘Latinski, talijanski, ćuški i vlaški jezik na Krku godine 1819’. Pučki prijatelj, 11.
  • Filipi, G. (2002). Istrorumunjski lingvistički atlas. Atlasul lingvistic istroromân. Atlante linguistico istrorumeno. Pula: Znanstvena udruga Mediteran.
  • Filipi, G. (2003). ‘Câteva observaţii asupra istroromânei actuale’. Tabula, 6: 83–94.
  • Flora, R. (1962). ‘Despre stadiul actual al istroromânei. Contribuția geografiei lingvistice la chestiunea stabilirii poziției graiurilor istroromâne față de dacoromână’. Fonetică și dialectologie, IV: 135-170.
  • Flora, R. (1971). ‘Câteva observații cu privire la bilingvismul manifestat în graiurile istroromâne’. Actele celui de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, II: 1009-1022.
  • Flora, R. (2003). Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromâne (MALGI). Bucharest: Editura Academiei.
  • Frăţilă, V. (coord.) and Bărdăşan, G. (2010). Dialectul istroromân. Straturi etimologice. Partea 1. Timişoara: Editura Universităţii de Vest.
  • Glavina, A. (1904). ‘O voce’. Unirea, XIV, 9: 88-89.
  • Glavina, A. and Diculescu, C. (1905). Calindaru lu Rumeri din Istrie. Bucharest: Ștampa Gutenberg, J. Göbl.
  • Glavina, A. (1906). ‘Rumerii și școala națională croată’. Unirea, XVI, 20: 152-153.
  • Grămadă, I. (1926). ‘Note de drum’. Făt-Frumos, I, 3: 102-105.
  • Iroaie, P. (1936). Cântece populare istroromâne (Extras din Făt-Frumos, XI (1936)). Cernăuți: Tiparul „Glasul Bucovinei”.
  • Kandler, P. (1846). ‘Della geografia genetica dell’Istria’. L’Istria, I, 12: 45-47.
  • Kandler, P. (1851). ‘Dei popoli che abitarono l’Istria’. L’Istria, VI, 19-20: 78-80.
  • Kandler, P. (1851). ‘Morlacchi che abitano la parte montana della Vena fra il Risano e Pinguente’. L’Istria, VI, 29: 125-128.
  • Kovačec, A. (1971). Descrierea istroromânei actuale. Bucharest: Editura Academiei.
  • Kovačec, A. (1998). Istrorumunjsko-hrvatski rječnik (s gramatikom i tekstovima). Pula: Znanstvena udruga Mediteran.
  • Maiorescu, I. (1874). Itinerar în Istria și vocabular istriano-român. Iași: Tipo-Litografia H. Goldner.
  • Miclăuş, L. (2006). ‘Teorii cu privire la originea istroromânilor’. Analele Universității din Timișoara, XLIV: 151‑160.
  • Miclăuș, L. (2008). ‘Istroromânii astăzi’, in Studia in honorem magistri Alexandru Metea. Timişoara: Editura Universităţii de Vest, 269-271.
  • Milčetić, I. (1904). ‘Vlaški i stari romanski jezik na Krku’. Zbornik za narodni život i običaje južnih Slavena, IX, 1: 1-20.
  • Miklosich, Fr. (1861). Die slavischen Elemente im Rumunischen. Wien: Hof- und Staatsdruckerei (Separatabdruck aus DsWien 12).
  • Miklosich, Fr. (1881-1882). Rumunische Untersuchungen, I-II. Wien: Carl Gerold.
  • Morariu, Leca (1922). ‘Din Istria (Material istroromân)’. Revista Moldovei, II: 1-6.
  • Morariu, Leca (1927). ‘Istro-Românii: conferinţă ţinută (în 16 Decembrie 1926) la „Institutul de Istorie şi Limbă” de la Universitatea din Cernăuţi (cu 6 ilustraţii)’. Extras din Glasul Bucovinei, X (1927).
  • Morariu, Leca (1928). Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istria · cartea românilor din Istria · il libro degli Rumeni Istriani. Suceava: Editura Revistei „Făt-Frumos”.
  • Morariu, Leca (1929-1934). De-ale Cirebirilor. I. Texte din Susn’evița (Extras din „Codrul Cosminului”, VI (1929), Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de la Universitatea din Cernăuți). Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, II. Texte din Bârdo, Sucodru și Grobnic (Extras din „Codrul Cosminului”, VII (1930), Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de la Universitatea din Cernăuți). Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, III. Texte istroromâne din Jeiăn (Extras din „Făt-Frumos”, VII (1932)). Suceava: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, IV. Scrisori istroromâne din Jeiăn și Susn’evița (Extras din „Codrul Cosminului”, VIII (1933-1934), Buletinul Institutului de Istorie și Limbă de la Universitatea Regele Carol al II-lea din Cernăuți). Cernăuți: Institutul de Arte Grafice și Editura „Glasul Bucovinei”.
  • Morariu, Leca (1941). Drumuri cirebire. I. Partea 1-a. București: Tip. „Presa”.
  • Nanu, St. (1893). ‘O excursiune la Românii din Istria’. Tinerimea română, VIII: 25-55.
  • Nevaci, M. (2017). ‘Concordanțe lingvistice între dialectul istroromân și celelalte dialecte ale limbii române’. Fonetică și dialectologie, XXXVI: 91-105.
  • Panaitescu, E. (1931). Prin satele românilor din Istria: mărturia unui călător. Cluj: Tiparul Ardealului.
  • Pașca, Ș. in ALR II = Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj sub conducerea lui Sextil Puşcariu. Partea a II-a. I: A. Corpul omenesc, boale (şi termeni înrudiţi). B. Familia, naşterea, copilăria, nunta, moartea, viaţa religioasă, sărbători. C. Casa, acareturile, curtea, focul, mobilierul, vase, scule, de Emil Petrovici. Sibiu: Muzeul Limbii Române/Leipzig: Otto Harrassowitz, 1940; ALR II Suplement. Termeni consideraţi obsceni, de Emil Petrovici. Sibiu: Muzeul Limbii Române/Leipzig: Otto Harrassowitz, 1942.
  • Pellis, U. in ALI I-II = Istituto dell’Atlante Linguistico Italiano. Centro di ricerca dell’Università degli Studi di Torino. Opera promossa dalla Società Filologica Friulana „G.I. Ascoli”, diretta da M. G. Bartoli, G. Vidossi, B. A. Terracini, G. Bonfante, C. Grassi, A. Genre, L. Massobrio, Atlante linguistico italiano, vol. I. Il corpo umano, anatomia, qualità e difetti fisici, protesi popolari, carte 1-93, vol. II. Il corpo umano, funzioni principali, malesseri e affezioni patologiche comuni, malattie principali, carte 94-202, materiali raccolti da U. Pellis, R. Giacomelli, C. Grassi, G. Piccitto, T. Franceschi, G. Tropea, M. Melillo, redatto de L. Massobrio (direttore), G. Ronco (caporedattore), E. Adaglio, S. Campagna, F. Cugno, C. Fanella, L. Ferraris, A. M. Gonfaloni, M. C. Mantelli, A. L. Mantovani, M. C. Nasegno, P. Sclauzero, G. Tuninetti, M. P. Villavecchia. Roma: Istituto Poligrafico e Zecca dello Stato, Libreria dello Stato, 1995-1996.
  • Pellis, U. in Kramer, J. and Dahmen, W. (1988). ‘Le inchieste istro-rumene di Ugo Pellis. Parte prima: questioni 1-1512’. Balkan-Archiv. Neue Folge, XIII: 209-281.
  • Pellis, U. in in Kramer, J. and Dahmen, W. (1991). ‘Le inchieste istro-rumene di Ugo Pellis. Parte seconda: questioni 1513-3338’. Balkan-Archiv. Neue Folge, XVI: 107-137.
  • Petrovici, E. and Neiescu, P. (1964). ‘Persistenţa insulelor lingvistice. Constatări făcute cu prilejul unor noi anchete dialectale la istroromâni, meglenoromâni şi aromâni’. Cercetări de lingvistică, IX, 2: 187–214.
  • Pop, A-M. (2006). ‘Elemente de origine germană în dialectul istroromân’. Analele Universității din Timșoara, XLIV: 201-230.
  • Pop, A-M. (2008). ‘Termeni istroromâni de origine italiană referitori la bucătărie, alimente, mâncăruri şi băuturi’, in E. R. Potoroacă (coord.), Istroromânii: repere cultural‑istorice. Sibiu: Editura „Astra Museum”, 85-102.
  • Pop, S. in ALR I = Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj sub conducerea lui Sextil Puşcariu. Partea I, de Sever Pop, I. Părţile corpului omenesc şi boalele lui, Cluj, 1938, II. Familia, naşterea, botezul, copilăria, nunta, moartea. Sibiu: Muzeul Limbii Române/Leipzig: Otto Harrassowitz, 1942.
  • Popovici, I. (1903). ‘Les noms des Roumains d’Istrie’. Romania, XXXII: 123-124.
  • Popovici, I. (1906). ‘Românii din Istria’. Luceafărul, VI: 143-149.
  • Popovici, I. (1909-1914). Dialectele române din Istria. I. Referinţele sociale şi gramatica (1914), II. Texte şi glosar (1909). Halle a.d. S.
  • Potoroacă, E. R. (coord.) (2008). Istroromânii: repere cultural-istorice. Sibiu: Editura „Astra Museum”.
  • Pușcariu, S. (1906-1929). Studii istroromâne (with M. Bartoli, A. Belulovici, A. Byhan). I. Texte (1906), II. Introducere – Gramatică – Caracterizarea dialectului istroromân (1926), III. Bibliografie critică – Listele lui Bartoli – Texte inedite – Note – Glosare (1929). Bucharest: Cultura Națională.
  • Sârbu, R. (1987). Texte istroromâne și glosar. Timișoara: Tipografia Universității din Timișoara.
  • Sârbu, R. and Frățilă, V. (1992). Texte istroromâne și glosar. 2nd ed. Timișoara: Tipografia Universității din Timișoara.
  • Sârbu, R. and Frațilă, V. (1998). Dialectul istroromân. Texte şi glosar. Timişoara: Editura Amarcord.
  • Weigand, G. (1892). ‘Nouvelles recherches sur le roumain de l’Istrie’. Romania, XXI: 240-256.
  • Weigand, G. (1894). ‘Die Tschiribiri in Istrien’. Beilage zur allgemeinen Zeitung, 252 (Beilage 210): 1-3.
  • Weigand, G. (1894). ‘Istrisches’. Jahresbericht für rumänische Sprache, Leipzig: Barth, I: 122-155.
  • Weigand, G. (1895). ‘Istrisches II (Fortsetzung). Zum Wortschatz’. Jahresbericht für rumänische Sprache, Leipzig: Barth, II: 215-224.